Directorul Lobby & Advocacy Moldova Fruct, Nadejda Russu, a răspuns invitației  Centrului  Român de Politici Europene (CRPE) la „Conferința anuală a liceelor agricole România – Republica Moldova”. Evenimentul a avut loc în perioada 11–13 martie 2026, la București. Din delegație au mai făcut parte reprezentanți aiMinisterului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerului Educației și Cercetării, Camerei de Comerți și Industrie, conducători ai instituțiilor de învățământ preuniversitar și reprezentanți ai asociațiilor cu profil agricol din țară.

 Discuțiile conferinței s-au axat pe îmbătrânirea sectorului agricol și pe modalitățile de inversare a acestei tendințe, dincolo de subvențiile de stat sau politicile de sprijin investițional. Vorbitorii au subliniat că reînnoirea generațională începe cu mult mai devreme, prin educația preuniversitară. Agricultura de astăzi nu mai este sectorul de acum 30 de ani. Agricultura modernă înseamnă tehnologie, digitalizare, utilizarea datelor, antreprenoriat, management, inovare și durabilitate. Este un sector cu oportunități reale de carieră și de dezvoltare economică, inclusiv pentru tinerii bine pregătiți. Această schimbare de percepție nu se face doar din manuale sau din lecții practice, dar prin contact direct cu realitatea fermelor moderne. De aceea, învățarea la locul de muncă și parteneriatele dintre colegii, școli și companii agroalimentare sunt de importanță majoră.

Realitatea agrobusiness-ului demonstrează că populația activă din scetor îmbătrânește rapid. La nivelul Uniunii Europene, doar aproximativ 12% dintre fermieri au sub 40 de ani, în timp ce peste 57% au peste 55 de ani iar în România, situația este și mai dificilă: mai puțin de 10% dintre fermieri sunt tineri, ceea ce o plasează printre ultimele state membre ale Uniunii Europene din acest punct de vedere. În Republica Moldova, situația demografică în agricultură oglindește tendințele din regiune, fiind marcată de un fenomen de îmbătrânire a forței de muncă și de o migrație constantă a tinerilor din mediul rural. Conform datelor oficiale (Biroul Național de Statistică și analizele AIPA), ponderea tinerilor fermieri sub 35-40 de ani rămâne redusă, situându-se în jurul valorii de 10-15%. Majoritatea managerilor de exploatații agricole au vârste de peste 50 de ani.

Cooperarea în domeniul educației agricole este extrem de importantă. Republica Moldova dispune de licee agricole și instituții de educație și formare profesională agricolă, iar modernizarea și consolidarea acestora este importantă în contextul procesului de apropiere și aderare la Uniunea Europeană. Pentru perioada 2028-2034, agricultura europeană va beneficia, cel mai probabil, de un volum de resurse cel puțin comparabil, dacă nu chiar mai mare decât în perioada 2021-2027. Noua arhitectură a politicilor europene va pune un accent mult mai puternic pe rezultate, pe ținte clare și pe un impact măsurabil. Pentru a atrage aceste resurse, statele membre vor trebui să se asigure că școlile care beneficiază de schema europeană de fructe și legume în școli și oferă mese de calitate elevilor, vor introduce activități de educație privind legătura dintre agricultură, alimentație, spațiu rural, sustenabilitate și reducerea risipei alimentare. Acest lucru arată încă o dată că educația agricolă nu este doar despre fermieri, ci despre modul în care societatea înțelege agricultura și hrana și tineri care aleg să rămână în agricultură.

În viitoarele politici europene privind organizarea comună a piețelor agricole din cadrul planurilor de parteneriat naționale și regionale, statele membre vor trebui să se asigure că școlile care beneficiază de schema europeană de fructe și legume în școli și oferă mese de calitate elevilor, vor introduce activități de educație privind legătura dintre agricultură, alimentație, spațiu rural, sustenabilitate și reducerea risipei alimentare. Acest lucru arată încă o dată că educația agricolă nu este doar despre fermieri, ci despre modul în care societatea înțelege agricultura și hrana.

În Republica Moldova există un număr specific de instituții care oferă programe de formare profesională care au curriculă în domeniul horticol: 2 Centre de Excelență, 6 Colegii și 14 Școli Profesionale. Axate pentru pregătirea specialiștilor în sectorul horticol sunt centrele de excelență CEHTA din Țaul și CEVVM din Stăuceni iar pentru pregătirea tehnicienilor și mecanizatorilor sunt Colegiile din or. Soroca, or. Rîșcani și s. Grinăuți (Ocnița). De asemenea, la pregătirea muncitorilor calificați care execută lucrările tehnologice de bază (altoitori, tăietori, operatori de utilaje horticole) sunt școlile profesionale din Bubuieci (mun. Chișinău), Briceni, Nisporeni, Cupcini (Edineț) și Orhei. Deși există 22 de instituții de profil, discrepanța majoră este că doar 1.8% dintre elevii din învățământul postsecundar aleg  specialitățile în domeniul agricol.

Unul dintre principalele obstacole la cooperare este dimensiunea întreprinderilor agricole din țară, care face ca, în multe din aceste situații, producătorul de fructe să poată primi doar unul sau doi elevi în stagii de practică, ceea ce îngreunează organizarea programelor de formare la nivel de clasă. Asociația Moldova Fruct, este deschisă spre cooperare cu Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală pentru încurajarea stagiilor de pregătire practică a elevilor și studenților în cadrul unor parteneriate cu membrii asociației.

„Conferința anuală a liceelor agricole România – Republica Moldova” a fost organizată în cadrul proiectului FARMKEEN, implementat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), cu sprijinul partenerilor săi din Olanda (Aeres), România (World Skills) și Republica Moldova (CEDA). Proiectul FARMKEEN își propune să contribuie la creșterea calității învățământului profesional și tehnic agricol, prin soluții inovatoare pentru practica de specialitate, digitalizare, tehnologie și sustenabilitate.

Autor: Nadejda Russu