Utilizarea sustenabilă a pesticidelor: monitorizarea și intervențiile țintite în livezi

Reducerea utilizării pesticidelor în livezi nu înseamnă renunțarea la protecția plantațiilor și nici diminuarea tratamentelor cu orice preț. Pentru producătorii profesionali de fructe, contează tot mai mult trecerea de la tratamente aplicate după un calendar rigid la intervenții bazate pe monitorizarea eficientă a bolilor și dăunătorilor. Asemenea abordare poate reduce consumul în exces și inutil de produse de uz fitosanitar, costurile și riscul de reziduuri, fără a compromite recolta.

Presiunea vine din mai multe direcții. Pe de o parte, schimbările climatice modifică evoluția bolilor și dăunătorilor, iar pe de altă parte, anumite substanțe active își pierd treptat eficiența din cauza apariției rezistenței. În același timp, piețele externe, în special rețelele comerciale europene, au norme privind reziduurile chiar mai stricte decât limitele maxime prevăzute de legislația UE și ale RM. În aceste condiții, decizia privind aplicarea tratamentelor trebuie să înceapă cu observația din livadă.

Mihail Buciuceanu, agronom consultant, susține că monitorizarea prezenței și a zborului dăunătorilor permite stabilirea momentului în care tratamentul este justificat.

„În primul rând trebuie monitorizate zborul și prezența dăunătorilor. Dacă monitorizăm, de exemplu, zborul viermelui mărului și al altor lepidoptere, știm când trebuie aplicat insecticidul, nu îl aplicăm pur și simplu. Intervenția trebuie făcută atunci când dăunătorul este prezent, când are loc depunerea ouălor sau când se atinge pragul economic de dăunare. Fără o monitorizare corectă fie putem avea un tratament ineficient, fie aplicăm un surplus de produse, cu efecte asupra mediului și a produsului.”, explică agronomul.

Monitorizarea nu exclude tratamentele preventive. În cazul bolilor favorizate de umiditate, spune Buciuceanu, prognoza meteo poate indica momentul optim pentru intervenție. Un tratament aplicat înaintea unei perioade ploioase poate preveni instalarea infecției, în timp ce intervenția după apariția bolii presupune produse curative, care nu mai oferă întotdeauna aceeași eficiență.

Schimbările climatice complică însă schema de protecție. Perioadele secetoase pot reduce presiunea unor boli, dar temperaturile medii mai ridicate creează condiții pentru apariția unor noi dăunători. Din acest motiv, Buciuceanu recomandă ca plantația să fie verificată de un specialist de cel puțin 2-3 ori pe săptămână, astfel încât intervențiile să răspundă situației din livadă.

O altă problemă pe care producătorii trebuie să o ia în calcul este rezistența la substanțele active. Nicolae Pascal, producător de fructe, Prodcar SRL, atrage atenția că utilizarea repetată a acelorași grupe de produse poate face tratamentele tot mai puțin eficiente.

„Monitorizarea bolilor și dăunătorilor duce la micșorarea numărului de tratamente în livadă. În același timp, una dintre problemele pe care le vedem tot mai mult este rezistența. Sunt substanțe active utilizate de 20–30 de ani la care observăm deja că eficiența scade. Aplicarea repetată, chiar în același sezon, poate favoriza apariția rezistenței. De aceea trebuie să evităm repetarea excesivă a produselor din aceeași grupă și să introducem mai mult produse de contact și, acolo unde este posibil, soluții biologice.”, afirmă Nicolae Pascal.

În practica sa, producătorul susține că acordă tot mai multă atenție produselor de contact și soluțiilor biologice sau cu spectru mai restrâns. Printre direcțiile care vor căpăta importanță se numără și soiurile mai rezistente la principalele boli. Totuși, tranziția nu este lipsită de costuri: produsele biologice pot fi mai scumpe și, în unele situații, au eficiență mai redusă decât produsele convenționale.

Pentru producătorii orientați spre export, reducerea tratamentelor are și importanță comercială directă. Tatiana Ranga, consultat calitate din cadrul Asociației Moldova Fruct, subliniază că nu este suficient ca producția să respecte doar limita maximă legală de reziduuri.

„Utilizarea corectă și responsabilă a pesticidelor contribuie la obținerea fructelor sigure, de calitate și competitive pe piețele externe. Monitorizarea bolilor și dăunătorilor, aplicarea tratamentelor doar atunci când este necesar și respectarea dozelor și a timpului de așteptare înainte de recoltare reduc riscul depășirii limitelor maxime de reziduuri. În același timp, multe rețele comerciale sunt mai exigente: pot accepta doar un anumit procent din limita legală sau pot limita numărul de substanțe active detectate.”, explică Tatiana Ranga.

De aici rezultă și necesitatea ca producătorul să știe unde intenționează să vândă recolta înainte de stabilirea schemei de tratamente. Cerințele cumpărătorului trebuie corelate cu produsele aplicate, perioadele de așteptare și rezultatele analizelor de laborator. Evidența tratamentelor și trasabilitatea nu mai sunt simple formalități, ci instrumente prin care producătorul își poate demonstra conformitatea și proteja relația cu partenerii comerciali. În acest context, Moldova Fruct a elaborat Ghidurile de protecție integrată pentru cireș, prun, măr care conțin recomandări practice, iar Registrul Livezii fiind instrumentul creat de Asociație prin care producătorul poate duce eficient evidența tratamentelor, monitorizarea bolilor și dăunătorilor și poate demonstra asigurarea trasabilității producției sale pentru organele de stat și cel mai important partenerilor comerciali.

Subiectul reducerea utilizării pesticidelor în livezi a fost și în centrul unei serii de activități desfășurate de Asociația Moldova Fruct în parteneriat cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. La seminarele organizate în nordul țării, producătorii, exportatorii, agronomii și inspectorii ANSA au discutat despre limitele maxime de reziduuri, aplicarea responsabilă a produselor fitosanitare, testările de laborator și responsabilitatea producătorului în lanțul de siguranță alimentară. Acesta va fi pe larg discutat și de specialiștii profesioniști din țară și de peste hotare în cadrul Conferinței Businessul Fructelor 2026, care va avea loc pe 3-4 decembrie 2026, la Chișinău.

Importanța subiectului crește odată cu consolidarea prezenței producătorilor de fructe pe piețe europene, odată ce piața UE a absorbit în 2025 aproximativ 65,7% din exporturile moldovenești de prune și 53,2% din cele de struguri de masă, iar exporturile de cireșe către UE au crescut cu circa 29% față de 2024.

Articolul face parte din seria de materiale elaborate în cadrul proiectului PROGRESS, finanțat de Guvernul Germaniei și implementat de consorțiul de organizații condus de Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) GmbH, în parteneriat cu EBA Moldova, IEF, OECD și RECC.