Monitorizarea riscurilor climatice în livezi: de la prognoza meteo la deciziile optime din teren

Schimbările climatice, tot mai accentuate în ultimii ani, pun pomicultura în fața unor provocări tot mai complexe: producătorii trebuie să obțină recolte de calitate într-un context în care seceta, înghețurile târzii de primăvară și presiunea bolilor și dăunătorilor sunt tot mai greu de anticipat. De exemplu, în vara anului 2025, pe 80% din teritoriul țării noastre au căzut doar între 35–70% din precipitațiile normale pentru sezon, potrivit datelor hidrometeorologice. La nivel global, fenomenul El Niño, asociat încălzirii apelor din centrul și estul Pacificului ecuatorial, influențează temperaturile și distribuția precipitațiilor, cu efecte diferite de la o regiune la alta.

În aceste condiții, sustenabilitatea producerii fructelor depinde tot mai mult de capacitatea fermierilor de a anticipa riscurile și de a lua decizii optime, bazate pe informații relevante. Stațiile meteorologice, senzorii de umiditate a solului și sistemele digitale de monitorizare oferă date care pot contribui la gestionarea eficientă a apei, planificarea tratamentelor fitosanitare și reducerea pierderilor de producție. Totuși, utilitatea acestor tehnologii depinde nu doar de precizia măsurătorilor, ci și de modul în care informațiile sunt interpretate și aplicate în teren.

Pentru Vitalie Bostan, agronom consultant la VelfructPrim SRL, monitorizarea trebuie să completeze observațiile din plantație și experiența specialistului, fără să le înlocuiască.

„Stația meteorologică mă ajută să urmăresc precipitațiile, temperatura și vântul, inclusiv pentru a aprecia dacă sunt condiții potrivite pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare în livezi. Totuși, nu putem să ne bazăm exclusiv pe ceea ce ne arată un echipament. Deciziile le luăm în livadă, în funcție de ceea ce observăm și de experiența acumulată în timp. Monitorizarea este importantă, dar trebuie să știm să interpretăm datele și să le raportăm la realitatea din plantație.”, explică Bostan.

O opinie similară are și Sergiu Smocinschi, agronom și expert în digitalizarea agriculturii, Pessl Instruments Austria, care atrage atenția asupra importanței particularităților fiecărei exploatații în organizarea procesului de monitorizare.

„Stația meteorologică trebuie amplasată în zona în care există cele mai mari riscuri, fie că vorbim despre înghețuri, boli sau condiții mai greu de anticipat. De multe ori, livezile sunt amplasate pe terenuri în pantă, iar situația poate fi diferită de la o parcelă la alta. De aceea, identificăm împreună cu fermierul locul potrivit, astfel încât datele colectate să fie relevante pentru suprafețele monitorizate. În același timp, utilizarea informațiilor nu presupune neapărat pregătire de specialitate, însă este necesară o instruire inițială. De regulă, una-două ore sunt suficiente pentru a explica semnificația parametrilor meteorologici și modul în care aceștia pot fi utilizați în planificarea lucrărilor. Ulterior, fermierul trebuie să coreleze permanent aceste informații cu situația din plantație și cu obiectivele pe care le urmărește.”, susține expertul.

Una dintre cele mai relevante aplicații ale monitorizării este gestionarea apei. În livadă, agronomul Vitalie Bostan utilizează și senzori instalați la o adâncime de aproximativ 30–40 de centimetri, în zona rădăcinilor, pentru a determina dacă este necesară irigarea. Astfel, decizia nu se bazează doar pe aspectul plantelor sau pe estimări orientative, ci și pe informații relevante despre umiditatea solului.

„Am instalat senzori în zona rădăcinilor și îi verificăm periodic. Ei ne arată dacă solul mai are suficientă apă sau dacă trebuie să intervenim prin irigare. Nu administrăm apa pur și simplu, după apreciere, ci ne orientăm după indicatorii pe care îi avem amplasați în teren. În condițiile în care resursele de apă devin tot mai importante, trebuie să fim atenți atât la cantitatea pe care o folosim, cât și la momentul în care o administrăm.”, subliniază Bostan.

O abordare similară are și Dumitru Mihov, producător de fructe și agronom la Terra Vitis SRL, care evidențiază rolul senzorilor în gestionarea plantațiilor viticole. În condițiile secetelor din ultimii ani, spune acesta, echilibrul în administrarea apei este prioritar: plantele sunt afectate atât de insuficiență, cât și de exces.

„Accesul la apă este o problemă pe care nu o mai putem trata superficial. Dacă administrăm prea multă, afectăm solul, respectiv activitatea normala a plantei, iar dacă nu îi oferim suficientă, nu putem satisface cerințele actuale ale cumpărătorilor. De aceea, senzorii instalați în sol la 30 si 60 cm ne ajută să ajustăm corect irigarea, în funcție de situația concretă. În anii în care seceta devine provocarea tot mai accentuată, această informație este importantă și relevanta pentru a utiliza apa eficient și pentru a evita irigarea făcută fără justificare”, explică Mihov.

Dincolo de aceste aspecte, monitorizarea pe care o oferă stațiile meteo contribuie și la protecția fitosanitară, în condițiile în care evoluția temperaturilor și a umidității influențează dezvoltarea unor boli și dăunători. Pentru producători, cunoașterea acestor parametri este importantă în stabilirea momentului potrivit pentru intervențiile în plantație.

„Cu schimbarea climei în ultimii ani au ieșit în prim plan la strugurii de masă, dăunători nespecifici pentru zona noastră, cum ar fi Tripsul și Păduchele țestos, cărora nu le acordam atenție anterior. Acum, cu ajutorul stației meteo, prevenim și aplicăm tratamentele în momentul optim. Pe lângă reducerea utilizării pesticidelor, eficacitatea aplicării este mult mai eficientă cu ajutorul datelor oferite de stațiile meteo.”, afirmă Mihov.

Dincolo de eficiența aplicării tratamentelor, utilizarea datelor meteorologice poate sprijini respectarea cerințelor privind siguranța și calitatea fructelor destinate exportului. Sergiu Smocinschi subliniază importanța integrării informațiilor colectate în instrumente digitale de analiză și prognoză.

„Datele meteorologice pot fi utilizate împreună cu modelele de prognozare a bolilor și alte soluții digitale, care îi ajută pe producători să planifice lucrările și tratamentele fitosanitare. Dacă fermierul cunoaște condițiile favorabile dezvoltării unei boli, poate stabili momentul intervenției. Scopul este să folosim cât mai eficient produsele de protecție a plantelor, să evităm cheltuielile nejustificate și să obținem fructe cu un nivel cât mai redus al reziduurilor de pesticide. Acest aspect este important pentru certificarea producției și accesul pe piața Uniunii Europene, inclusiv în rețelele comerciale internaționale. În funcție de specificul fiecărei ferme, îi instruim pe producători să utilizeze informațiile fie pentru gestionarea irigării, fie pentru prevenirea bolilor și optimizarea tratamentelor.”, explică Sergiu Smocinschi.

Viitorul pomiculturii este digitalizarea.

„Eu sper ca livada să devină tot mai digitalizată. Acum au început să se instaleze capcane cu feromoni și camere video, cu monitorizare, fără să mai fie nevoie să te duci în livadă să numeri insectele fizic, iar informația vine direct pe telefon. Și senzorii din sol au fost făcuți în așa fel încât să îți trimită informația pe telefon și să dea alarma când irigarea devine imperativă. Cu cât mai repede va fi digitalizată livada, cu atât cred că vom face față schimbărilor climatice și vom economisi soluții fitosanitare și apă.”, consideră Bostan.

În acest context, extinderea utilizării tehnologiilor de monitorizare trebuie privită și prin prisma accesibilității lor pentru exploatațiile agricole de diferite dimensiuni. Investiția într-o stație meteorologică proprie nu reprezintă neapărat o soluție economică pentru orice fermier, iar beneficiile depind de suprafața cultivată și de măsura în care datele sunt valorificate în activitatea curentă.

„Toți producătorii agricoli au nevoie de date meteorologice măsurate, dar nu toți au nevoie de propria stație meteo. Pentru o fermă de unul-două hectare, recuperarea investiției poate dura până la zece ani, în timp ce pentru o exploatație de 10–20 de hectare aceasta se poate realiza chiar din primul an de utilizare. Trebuie însă să facem diferența dintre simpla consultare a datelor și utilizarea lor împreună cu alte soluții digitale. Dacă fermierul folosește informațiile pentru prognozarea bolilor, planificarea recoltării, organizarea lucrărilor și gestionarea resurselor, beneficiile economice pot fi mult mai mari.”, conchide Smocinschi.

Articolul face parte din seria de materiale elaborate în cadrul proiectului PROGRESS, finanțat de Guvernul Germaniei și implementat de consorțiul de organizații condus de Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) GmbH, în parteneriat cu EBA Moldova, IEF, OECD și RECC.